parca in film e mai frumos.e mai usor.sentimentele sunt mai puternice.personajele sunt exact asa cum ni le dorim.
si asa se naste vorba pe care o aud de aproape 15 ani oriunde merg : iubire ca-n filme. si cu cat vezi mai multe filme, cu atat ai o gama mai larga de posibile povesti.
am o problema : eu nu vreau o iubire ca-n filme. eu vreau ca dupa povestea mea sa se faca un film. nu vreau ca eu sa imi fac povestea dupa film. iubesc filmele. mi-as petrece viata uitandu-ma la ele. dar cu toate astea de cativa ani incoace vreau sa imi scriu propria poveste. nu vreau sa ma raportez la unu, doua, trei sau mai multe filme.nu vreau sa imi aseman sentimentele cu ei doar pentru ca le-am vazut si sfarsitul si stiu ca se termina cu bine.ca imi place cum se termina.vreau sa am sentimentele mele, intamplarile mele, sa nu semene cu nimic din ce am vazut.sa fie nou, frumos. filmul meu.filmele mele. sa imi controlez viata.eu, nu un film. nu stiu ce o sa iasa. nu ma deranjeaza replica "wow.ca-n filme!". dar vreau sa trec peste filmele deja produse.

si oricat de mult m-ar tenta sa fiu allie [the notebook], sa stau intinsa in mijlocul strazii si sa intreb : what happens if a car comes? si noah sa imi raspunda : we die, nu vreau o iubire ca-n filme! si pariez pe filmul meu.pentru ca va fi scris, regizat si trait de mine.poate sunt nebuna, poate nu.
1 comentarii:
imi place cum scrii. e frumos.
si eu as paria pe filmul tau principessa.
Trimiteți un comentariu