Memory is a way of holding on the things that you are, the things you never want to loose.

amintiri.dor.

De ce exista amintirile? De ce vin, te invaluie, danseaza cu tine, rad cu tine, rad de tine , razi de ele. Apoi se transforma in dor.Se transforma in dor si dor.

Trec prin tine, urca incet, din picioare, pana in cap. Atunci cand ajung la inima, te fac sa tresari si revin. Si revine in minte ziua aia de vara, sunetul avioanelor, caldura aceea care te sufoca si adierea usoara de vant, parca venita din rai, in continuarea ochilor aceia ireal de caprui si intensi care iti arata incotro sa mergi, care iti deschid poarta spre infinit. Iti revine in minte momentul in care te-ai nascut a doua oara, momentul inceputului vietii tale care a tinut o saptamana.

Si in acea saptamana ai trait si ai simtit tot : fericire, emotie, durere, iubire, frica, nervi, respect. In acea saptamana te-ai simtit altfel, te-ai simtit in cu totul alta dimensiune, sub alt cer, sub alt destin.

Si vin amintirile cu dorul, care nu te lasa sa respiri, nu te lasa sa mai fii atent, te poarta in lumea lor. Te trezeste o minge in cap si vrei inapoi.

Dar nu te mai primesc.

.Happiness is not a destination. It is a method of life.



Robbie Williams - Angels

legaturi.

despre legaturi.

cele mai subtiri si lipsite de importanta devin incet incet cele mai mari, puternice si fara de care nu poti trai, fara de care lumea e goala, neagra, simpla.

legaturile care sunt importante pentru tine, cele la care tii, fara de care ai impresia ca nu ai mai putea supravietui, le innozi cu funie puternica, cea care ti se pare a fi cea mai tare si greu de rupt.pentru ca ele se invart in jurul universului tau, de ele te legi atunci cand totul cade in jurul tau.si curand universul tau se invarte in jurul lor.si de asta le strangi cu ceva ce e greu de rupt.in functie de gradul lor de importanta, pe celelalte le tii tot mai slab, mai fara grija, poate chiar numai "ca sa fie".poate sunt legaturi care nu reprezinta atat de mult pentru tine, legaturi care au fost slabite,poate chiar rupte, dar vrei sa le pastrezi doar pentru ca iti aduc aminte de o anumita perioada din viata ta, de un eveniment, de un sentiment.nu simti ca viata ta ar ramane mai saraca fara ele, le innozi cu ce iti mai ramane, cu noduri fragede, mici.stii ca poti si fara ele.dar ele nu vor sa poti fara ele.si se incapataneaza sa devina cele mai mari.si asta si fac.

incet incet,legaturile stranse zilnic, ingrijite, aparate in exces, mor.cad.

mai intai una de importanta destul de mica, apoi una de importanta medie, apoi mai importanta, si mai importanta, si la sfarsit cea mai importanta.aceea fara de care nu poti sa iti concepi viata, fara de care crezi ca esti pierdut, fara de care sensul vietii scade.si iti privesti tabloul legaturilor si vezi cu ce ai ramas.

ai ramas cu legatura aceea mica, firava, timida, subreda, care candva a fost rupta.ea e tot ce ti-a ramas.si a ajuns cea mai mare.iti aduci aminte de tot ceea ce te leaga de ea si realizezi ca bucata sa de istorie e ingrozitor de importanta.iti dai seama ca e in stare sa iti povesteasca ceea ce poate parea o viata.iti poate povesti 3 luni, 3 luni care te duc in alte parti, care iti amintesc de ramurile vietii tale, care iti povestesc 14 ani.e cea mai mare, e singura si cea mai importanta.

ea nu iti face universul sa se invarta in jurul ei.e insusi universul tau.

si realizezi ca legatura asta e incapatanata aia mica, pe care ai legat-o slab, fara sa iti pese de ea,poate chiar in speranta de a cadea, de a o pierde.si ea s-a incapatanat sa ramana acolo si sa devina cea mai mare.si a reusit.a devenit cea mai importanta.a devenit sprijinul tau,inspiratia ta, culoarea ta, aliatul tau, marea ta, care te asculta, te intelege si te lasa sa plangi.te lasa sa o prinzi in mana si nu iti scapa printre degete.

e tot ce ai, e lumea ta si o iubesti.

xXx for me, the sea has always been a confidant.a friend absorbing all it is told and never revealing those secrets xXx

... pentru mine, marea a fost intotdeauna un confident.un prieten care absoarbe tot ce ii spui si care niciodata nu iti divulga secretele ...

--- Che Guevara ---

bon jovi : you had me from hello

vrem vara inapoi.

*100# dezactivati optiunea "iarna" ? 

da!o dezactivam!dar sa vedem cum a inceput tot...

aberatia mea pe ziua de azi n-o sa fie nici mai mult nici mai putin decat o conversatie dintre mine si paula scrisa sub forma unui text.poate a unui monlog.si transpusa intr-o romana relativ corecta:)

vrem vara inapoi.pentru noi, tot ce nu e vara e iarna.toamna o numim tot iarna.asta ca sa nu am parte de prelegeri in care sa mi se explice ca vremea pe care o descriem e caracteristica toamnei si nu iernii.

deci...

Hearts breaking even... de cand nu am mai ascultat melodia asta.din vara.varaaa.mi-i dor.doamne si cat mai este.iti dai seama?8 luni! deja se intuneca la 7. cand ma gandesc ca acum vreo luna abia acuma ajungeam acasa [acuma = 9:30].vai.asa mi-i de groaza de perioada aia in care se intuneca la 4.intotdeauna am stari proaste atunci, parca nu ma suport nici pe mine, ce sa mai zic de altii.is asa perioade depresive.le urasc.invatasem la engleza despre nu stiu ce sindrom pe care il au oamenii din nord unde ii iarna lunga.sigur si noi il avem.nici macar muzica nu te poate dezgheta putin.cand te urci in autobuz parca nici castile nu poti sa le tii in urechi.

aaaah.toata vara am fost uda la picioare si in cap si plouata si am si inghetat o data si nu am avut nimic si acuma o suflat niste bolnavi de doua ori pe mine si am febra.ce prostie.vreau vara.o sa fac o reclamatie undeva.nu stiu unde da cu siguranta o sa fac una.asa de sensibila si incapabila ma simt iarna.ar trebui interzisa.cand am fost in croatia am racit.adica ceea ce numesc raceala vara.eram perfect normala.imi curgea ingrozitor de putin nasul.si a durat doua zile.si iarna parca mori cand esti racita.parca te scurgi incet.iti vine sa iei oamenii si sa iti suflii nasul in ei.si ma fac asa alba si palida iarna.zici ca mor.toata lumea care ma vede ma intreaba daca is bine sau is bolnava, poate chiar anemica. " da cretinilor.is bolnava de nervi.ma usurez in iarna voastra!"

vaaaai.hai sa o desfiintam!asa cum renunti la optiunile de la orange.

*100# dezactivati optiunea "iarna" ? 

da!o dezactivam!

[epilog: am ales sa transform conversatia asta pentru ca de mult imi doream sa scriu ceva despre de ce vreau vara inapoi si sunt convinsa ca daca as incepe sa compun ceva m-as intinde pe mult prea multe pagini]